class="single single-post postid-34352 single-format-standard">

Vasluienii, asteptati sã ia Agheasma Mare

aghiazma-mare7077

Preotii vasluieni oficiazã astãzi slujba Agheasmei Mari. Ca în fiecare an, la aceastã datã, 6 ianuarie, se sãrbãtoreste botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, moment cunoscut sub numele de Boboteazã. Mii de vasluieni sunt asteptati la slujbele religioase ce vor fi oficiate în lãcasurile de cult din Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti. Linistea si ordinea publicã vor fi asigurate de 50 de jandarmi, care vor colabora cu efectivele Politiei, ale Politiei Locale si ale celor din Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã. Care sunt semnificatiile acestei zile, obiceiurile si traditiile încã pãstrate în lume, cititi în rândurile urmãtoare, povestite de etnologul vasluian Dan Ravaru.

“Pe 6 ianuarie are loc una dintre cele mai mari sãrbãtori ale crestinãtãtii, înscrise în acelasi plan cu Pastele si Crãciunul. Boboteaza, cãci despre ea este vorba, a fost la origine consideratã si data nasterii lui Hristos în primele secole ale crestinismului. Dupã Sinodul de la Niceea, s-a stabilit data de 25 decembrie, probabil, sub influenta cultului lui Mitra, iar Boboteaza s-a despãrtit de Nasterea Domnului si a comemorat botezul acestuia. Prin botez, toti crestinii, indiferent de confesiune, înteleg momentul în care omul intrã în comunitatea religioasã si se leapãdã de pãcatul originar, sãvârsit de Adam si Eva. El intrã, astfel, într-un nou stadiu al existentei, purificat si demn sã aparã în fata lui Dumnezeu. În legãturã cu botezul, geneza si evolutia sa se ivesc câteva probleme si unele dezbateri privind momentul când este efectuat si semnificatiile sale. Elementul de bazã, indispensabil botezului este, desigur, apa. Punerea sa în prim-planul evolutiei spirituale, desi este un element material, are profunde rãdãcini în constiinta umanã. A fost consideratã un element purificator în majoritatea credintelor pre-crestine, iar primul filosof acceptat ca atare, Thales din Milet, considera apa drept un element universal care a stat la baza genezei Universului. La fel au crezut si majoritatea filosofilor greci, inclusiv Aristotel. Si în timpurile moderne, apa se bucurã de aceeasi veneratie. Dupã opinia unor psihologi, la bazã ar fi conservarea în inconstientul uman a rolului ocrotitor al lichidului amniotic în care se aflã fãtul uman”, povesteste profesorul vasluian Dan Ravaru.

Ioan Botezãtorul, adeptul unui fel de “comunism primitiv”

“Un alt aspect important legat botez este personalitatea lui Ioan Botezãtorul. Acest personaj de foarte mare importantã în Evanghelii si în alte scrieri fundamentale ale crestinismului rãmâne undeva enigmatic. El este cel care îl boteazã pe Iisus, subliniazã mãretia si divinitatea acestuia. Deocamdatã acest fapt stârneste nedumeriri, cum este posibil ca el sã întãreascã harul lui Hristos, el în aparentã fiind un om obisnuit. Dupã majoritatea pãrerilor, Ioan Botezãtorul ar fi fãcut parte din rândul esenienilor, o sectã iudaicã foarte apropiatã prin învãtãturile sale morale de începuturile crestinismului. În documentele rãmase de la esenieni se vorbeste despre un Învãtãtor al Dreptãtii care urma sã fie rãstignit. Ioan Botezãtorul propaga dreptatea, îi mustra pe acei vamesi (functionari ai Fiscului, care se lãsau mituiti) sau pe militarii care comiteau abuzuri. Interesant este si faptul cã el era adeptul unui fel de comunism primitiv. Spre exemplu, spunea cã oricine are douã cãmãsi sã dea una altuia si orice avere ar avea în plus, fatã de nevoile personale, sã o dãruiascã celor nevoiasi. El mai este cunoscut si pentru opozitia fatã de Irod, ucigasul de prunci de mai târziu, care va fi ucis în împrejurãri ce au stat la baza unor numeroase opere artistice. Fiindcã sotia lui Irod îi dorea moartea, a pus-o pe fiica sa, Salomeea, sã-i danseze goalã în fata regelui si, astfel, a obtinut capul lui Ioan Botezãtorul, adus pe o tavã; momentul este redat magistral în pictura lui Rembrandt”, povesteste etnologul vasluian.

Hotãrâre a Consiliului de la Bruxelles de evitare a termenului de Crãciun

“Trecând peste toate aceste aspecte, mai mult sau mai putin controversate, rãmânem la ideea principalã cã momentul botezului a fost esential pentru Iisus Hristos, când a fost cufundat în apa Iordanului, un glas din cer l-a desemnat drept trimis al lui Dumnezeu. Si Duhul Sfânt a apãrut deasupra sa sub forma unui porumbel. De atunci, crestinii practicã botezul drept o conditie obligatorie a apartenentei la religie, indiferent de vârsta la care este realizat. Pentru ortodocsi, catolici si greco-catolici, care însumeazã în rândurile lor marea majoritate a românilor, termenul de 40 zile are rosturi magice: anii rãtãcirii lui Moise prin pustiu, dar si mai important, numãrul de zile pânã la înãltarea lui Iisus Hristos. În cazul unor situatii de urgentã, copilul trebuie botezat indiferent de datã, salvându-i-se, astfel, sufletul, dacã nu i se poate salva trupul. Trebuie sã ne concentrãm spiritual în jurul fundamentelor religiei acum, într-o perioadã în care când crestinismul este atacat, nu cu brutalitate cum se întâmpla în timpul comunismului, ci mai subtil, dar mai otrãvitor ca atunci. Sã ne gândim numai la faptul cã în toatã perioada premergãtoare Crãciunului, pe toate canalele mass-media, mã refer în primul rând la televiziuni, s-a vorbit numai de sarmale si caltabosi si nimic despre nasterea Domnului. În unele tãri europene chiar s-a aplicat o hotãrâre a Consiliului de la Bruxelles de evitare a termenului de Crãciun, înlocuit cu sãrbãtorile de iarnã, pentru a nu-i “jigni”, Doamne fereste!, pe musulmani, evrei, budisti, etc.”, spune profesorul Dan Ravaru.

Traditii si obiceiuri de Boboteazã

“În traditiile folclorice apar unele practice legate de Boboteazã. În primul rând, se fãcea si se mai face si acum pe alocuri o cruce din gheatã sau din lemn care se aruncã în apa unui lac, iar mai multi bãrbati se aruncã în apã pentru a o prinde si a o aduce preotului. Apa sfintitã de preot, agheasma, este împãrtitã credinciosilor si are proprietãti deosebite, fiind de ajutor în foarte multe împrejurãri de la pericole privind sãnãtatea. Pe vremuri, fetele se uitau sã capete direct sau “indirect” (furau) fire de busuioc din mãnunchiul folosit de preot pentru stropitul cu apã sfântã. Firele se puneau sub pernã, iar fata îsi visa astfel ursitul. Înainte, cãsãtoria era importantã pentru fiecare fatã, nu ca acum, când urmãresc sã se realizeze doar pe planul carierei. Tot de Boboteazã, în trecut aveau loc întreceri de cãlãrie. Caii erau scosi din grajduri si se fãcea un fel de selectionare. Se stia care vor fi folositi la cãrute sau la cãlãrit. La fel la Curtile Domnesti de la Iasi si Bucuresti, avea loc o ceremonie numitã <<încurarea cailor>>, când se fãceau întreceri pentru caii ostirilor si se acordau recompense celor mai buni cãlãreti”, povesteste Dan Ravaru.

Jandarmii ies în stradã de Boboteazã

ORDINE… Linistea si ordinea publicã pe timpul slujbelor religioase din lãcasurile de cult din Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti vor fi asigurate de 50 de jandarmi. Militarii vor colabora cu efectivele Politiei, ale Politiei Locale si ale celor din Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã pentru a asigura un climat de sigurantã. În acelasi timp, Jandarmeria Vaslui recomandã ca, la aceste manifestãri, participantii sã acorde atentie si la bunurilor personale, sã adopte un comportament civilizat si sã respecte regulile stabilite de organizatori si fortele de ordine.

** Va invitam sa ne sustineti munca în favoarea vasluienilor cu un LIKE si un SHARE pentru pagina de facebook www.facebook.com/www.vasluionline.ro

Related posts:

Sursa: vrn.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>